Vanator sau…vanat?


Hmm…ambele variante sunt de luat in calcul. Acum depinde de “perspectiva” sau de ipostaza in care iti place sa fii. Daca iti place sa te joci…atunci varianta castigatoare e cea a vanatorului. Numai ca trebuie sa ai grija si sa urmaresti cu atentie “vanatul” : sa ii stii obiceiurile, sa ii studiezi comportamentul ( dar sa nu te uiti ca vitelul la poarta noua sau sa iti curga balele cand trece prin fata ta). Sa nu dai dovada de slabiciune, sa fii ferm pe pozitii, sa nu scapi din ochi prada : nici sa o hartuiesti, dar nici sa o lasi sa scape. Cu cat te joci mai mult fie risti sa pierzi tinta, fie sa o “capturezi”. Totul tine de abilitatile tale si de instinctul de vanator.

Daca iti plac provocarile, atunci cu siguranta varianta vanatului ti se va potrivi “manusa”. Faptul ca stii ca esti vanat te face sa fii precaut in prima faza. Stii care este intentia vanatorului : vrea sa te captureze. Insa nu stii cat de departe este dipus sa mearga, ce riscuri isi asuma sau…cat timp te va “incolti” pana cand vei fi trofeul lui. Iti place sa il ademenesti, sa fugi de el, sa ii dai impresia ca mai are un pic si te-a prins. Este un joc destul de periculos. Depinde acum…daca “vanatorul” prezinta interes si vrei sa te lasi vanat sau…ii faci jocul si pe urma dispari fara urma.

In ambele cazuri, sunt riscuri. Cel mai incitant mi se pare cel in care are loc o schimbare de rol : cel vanat devine vanator si invers. O daa… rastunarile astea de situatie sunt delicioase! Fiecare tatoneaza, nimeni nu da inapoi, se schimba tacticile” vanatorii”.

Si revenim la intrebarea articloului : sa ne lasam vanati sau sa vanam? Totul depinde de cat de usor decurge vanatoarea si cat de repede se prinde vanatul. INSA..cu cat mai anevoios decurg lucrurile, cu atat mai mult gustul victoriei este mai dulce si trofeul mai valoros. Dar si al esecului…AMAR CA FIEREA!

Vanatoare placuta!

Incredere


Toate relatiile, de orice fel, au la baza increderea. Fie ca sunt parteneriate de afaceri, prietenii, casatorii, relatii extraconjugale. Increderea in oamenii cu care relationam si cu care ne petrecem timpul este motorul care pune lucrurile in miscare.

Pentru mine, increderea este esentiala. Atata timp cat eu sunt o persoana in care poti avea incredere si pe care te poti baza, am pretentia sa te comporti la fel. Nu iti dau motive sa te indoiesti de mine, nu imi da motive sa te suspectez. Cand am incredere in tine, imi pun sufletul pe tava si iti incredintez secretele mele…ma rog, poate nu pe toate. Toate la timpul lor! Stii ca sunt ACOLO pentru tine, neconditionat, la orice ora, indiferent de motivul pentru care imi ceri ajutorul. Sunt langa tine si iti pot ierta anumite scapari, care nu sunt deranjante si care pot fi trecute cu vederea.

DAR….nu ma minti si nu iti bate joc de ceea ce este intre noi. Pentru ca, o data ce ai facut asta, esti PA! Din momentul in care mi-am pierdut increderea in tine, tot ce am impartit (bucurii, tristeti, necazuri, secrete) sunt de domeniul trecutului. Ireversibile si irepetabile. Nu va ma exista punct si de la capat…ci numai PUNCT!

Si sa te feresti din calea mea pe cat posibil. Nu o sa mai fiu fata aia buna care stergea cu buretele ceea ce o deranja, doar pentru ca totul sa fie ok. NU! Mi-ai tras-o…ti-o trag! Rau de tot..sa te doara la fel de mult cum m-a durut si pe mine.

Si sa tii minte un lucru : O MINCIUNA SPUSA O DATA PUNE SUB SEMNUL INTREBARII TOATE ADEVARURILE DE PANA ATUNCI!!

Dorinte ascunse….


Fiecare are un secret. Mai mic sau mai mare. Pe care il tine ascuns in cel mai indepartat colt al sufletului. E ceva dupa care tanjeste, la care viseaza, ceva ce poate fi greu de atins…dar nu IMPOSIBIl de dus la indeplinire. Conteaza cat de mult iti doresti acel CEVA. Si, cu cat pare mai indepartat si mai greu de obtinut, cu atat te atrage mai tare, cu atat mai mult vrei sa fie al tau.

Sshh….nu trebuie sa afle nimeni. Lumea e rea; ma judeca. Nu stie focul ce ma arde si imi aprinde inima si trairile. Nu are cum sa vada in sufletul si in mintea mea. Stiu sa ma ascund bine; cine ar banui ceva? Si totusi….vreau sa am pe cineva care sa ma inteleaga, sa nu ma puna la zid pentru ceea ce gandesc si pentru ceea ce imi doresc. Acel CEVA…e dulce si amar, e agonie si extaz, rai si iad. E motivul pentru care zambesc de una singura, e secretul meu bine pazit, cu care adorm si ma trezesc in gand. Evadarea din cotidian; lumea mea de vis.

Cui sa ii spun toate astea? Cea mai buna prietena poate ca se va uita urat la mine, gandind ca am luat-o razna. Poate fi invidioasa. Poate crede ca sunt nebuna sau egoista. Nu am incredere; riscul e prea mare.
Si-atunci…ce sa fac? Totul e in siguranta AICI, cu mine. Eu sunt singura in care am incredere; doar eu pot continua sau pot pune capat acestor temeri si sperante.

CARE ESTE DORINTA? DE CE NU POATE FI SPUSA? CARE E SECRETUL?

Fiecare este liber sa gandeasca ce vrea, cum vrea. Sa se gandeasca la cine vrea, la ce il face fericit, implinit. Sunt motive….sute. Nu trebuie neaparat sa fie un EL sau o EA. Poate avea orice forma, poate fi orice : un ideal, un gand, o speranta.

V-am pus pe ganduri, asa e? Dorinta mea ascunsa…e a mea si numai a mea. Si nu am de gand sa o impartasesc cu voi. Nu acum. Nu aici. Poate…cine stie..la un moment dat…

White lies or true lies?


O minciuna n-a omorat pe nimeni, corect? Pai da..acum depinde. De minciuna, de motivul cu care a fost spusa, daca a ranit sau nu. Sunt minciuni si..minciunele. Pe unele le spui ca esti nevoit, pe altele..ca sa mai afli una, alta. Mintim in fiecare zi : acasa, la serviciu. Ne mintim unii pe altii, fie ca vrem sau nu sa facem asta.
Nu pot spune care minte mai mult : barbatul sau femeia. Cert este ca, o minciuna spusa atunci cand trebuie si cui trebuie, poate sa te scoata dintr-o incurcatura sau..sa te bage in alta. Totul e sa nu uiti ce naiba ai zis ca dai de dracu’ daca o faci. Nimeni nu crede adevarul, nici macar atunci cand ti se pune “pe tava”.
O minciuna “nevinovata” este binevenita in anumite circumstante. De exemplu, in cazul meu. Cand mi-am intrebat barbatul cum arat (eram gravida, nu mai incapeam in haine si aveam senzatia ca ma misc precum o broasca testoasa atunci cand fuge), mi-a spus asa : “Esti cea mai frumoasa!” M-am simtit extraordinar atunci. Bine, la ceva vreme dupa asta, omul a fost sincer si mi-a marturisit : “Daca iti ziceam ca nu te vezi decat in 3 oglinzi puse una langa alta, cum crezi ca ai fi reactionat?” Si mi-a inchis gura. Ce puteam sa mai carai?
Dar..cand miciunile devin o obisnuinta si iti sunt servite zi de zi, cu scopuri diverse, de anumite persoane, in care aveai incredere si pe care te puteai baza..cum iti “pica” asta? Cum mai digeri la urma adevarul? Nu prea iti mai vine sa le acorzi credit, asa e? Si cand mai au si tupeul fantastic si obraznic sa te intrebe pe un ton nevinovat “ma crezi, nu?”…pai sa nu iti vina sa le troznesti asa una peste bot, ca a doua oara sa se gandeasca foarte bine inainte sa deschida gura.
Si eu mint. As fi ipocrita sa spun ca nu o fac. Dar incerc, pe cat posibil, sa nu ranesc pe cineva..cam aiurea, asa e? Minciuna ramane minciuna, oricum si oricat as incerca sa ii dau o alta forma. Numai sa nu devina un obicei sau un mod de viata. Nu al meu; in general vorbind. Ca atunci..se schimba datele problemei. Iar increderea, o data pierduta, e al dracului de greu sa o mai obtii a doua oara.
Eu am o vorba, care imi place asa..cum suna: “omul in gluma zice adevarul”. Si toate lucrurile pe care vrei sa le ascunzi le pui la vedere. Totul e sa stii sa te descurci cu ele. Si in ele. Ca altfel…se intorc impotriva ta de nu mai stii pe unde sa scoti camasa!

Sa nu uitam ca suntem FEMEI!


Personal, nu sunt “fan” rochii, fuste sau pantofi cu toc. Tendinta de masculinizare a modei consider ca m-a prins si pe mine. Recunosc ca ma simt mult mai confortabil in jeansi si tenisi, decat intr-un taior scortos care nu ma lasa sa ma misc in voie. Dar, pe de alta parte, senzatia aia de “I’m sexy and I know it” cand schimb registrul vestimentar si dau jeansii pe o rochie sic…o, da! Face toti banii. Ca se intampla o data la…nu mai stiu cate vreme, asta nu mai conteaza asa de mult.
Nu imi plac unghiile false, parul intins cu placa, tona de fard aplicata dis de dimineata sau mai stiu eu ce alte “chestii” care pentru altele sunt litera de lege. Nu ma reprezinta. Bine, nici genul “fugita de acasa”, cu ce ai pus pe tine de cum ai deschis dulapul…no way. Cred ca atitudinea este cea care ma face pe mine, ca femeie, sa ma simt bine in pielea mea. Asta in primul rand. Si mai cred ca nu ai nevoie de cine stie cate ore petrecute pe la saloane de infrumusetare ca sa poti iesi din casa la patru ace.
Cred ca tine de respectul de sine si de vointa fiecareia ca sa arate si sa se simta bine. O mama pur si simplu straluceste cand merge alaturi de copilul ei. O femeie insarcinata este superba, chiar daca are cateva kilograme in plus si nu este fardata “ca la nunta”. Pentru o femeie iubita, fiecare zi este altfel, dar cu aceleasi motive de fericire.
Nu ne trebuie multe motive ca sa ne aducem aminte ca suntem speciale. Nu avem nevoie de sute de priviri pofticioase ca sa ne simtim frumoase, iubite, dorite. Un zambet face cat 10 cutii de farduri la un loc!
Suntem “sexul frumos”, nu? Suntem primul model din viata copiilor nostri, suntem cele care dam viata, suntem cele pentru care nu conteaza cat de greu e sa faci 10 lucruri in acelasi timp.
DAR…sa nu uitam si ca suntem motivul pentru care barbatii suspina cand se uita la si dupa noi, ca NOI suntem ISPITA, agonia si extazul, dulcele si amarul!

shutterstock_121083310_590

 

 

 

 

CUM AR FI VIATA FARA NOI?

Baieti buni vs baieti rai


Dar o combinatie intre cele doua caractere..nu se poate? Hm, cred ca nu! Cum ar fi fost? LETALA!! Pai ia sa ne imaginam : prima intalnire.. zbang, el, TOT, cu toate caracteristicile pe care le poate avea un tip misto in draci : inalt, bine facut, voce patrunzatoare, privire verde “killer” …da,cum sa nu! Si totusi..sa continuam. Iti aduce flori, are tot codul bunelor maniere la purtator, plateste nota de la restaurant, te conduce pana acasa si…te lasa acolo, singura, uitandu-te precum vitelul la poarta noua cum pleaca! Ca nu vrea sa te ia prea tare, asa, de la prima intalnire! Yeah… right!
Poate ca tu iti doreai sa fie “bad boy” chiar de la prima intalnire, sa intre in casa, cu riscul chiar de a demola usa si a trezi toti vecinii si sa te faca sa iti doresti ca noaptea sa aibe mai mult de…48 ore! Si pe urma sa stai sa te gandesti ca proasta..cate or suspina asa, dupa el, la fel cum faci tu acum?
Ei bine….ce au tipii astia rai in ei de atrag ca un magnet femeile? De ce toate ne dorim tipologia baiatului bun si cuminte la inceput, care sa aibe ochi numai pentru noi, sa fie pe aceeasi lungime de unda cu tot ce gandim, sa nu ne jigneasca, sa ne respecte, sa…sa… si apoi, cand e vorba de actiune..bam, sa se transforme in “dracusorul” neastamparat si obraznic, caruia numai la lucruri cuminti nu ii sta mintea?! Pai da, normal…cum naiba sa se poarte cu tine ca si cu un bibelou in dormitor, cand tu vrei actiune la superlativ, in toate formele ei si te astepti sa ai parte exact de ceea ce visezi!
Mda…e clar ca nu s-a “inventat” inca barbatul care sa le aibe pe toate la un loc si ca trebuie sa ne multumim cu cate putin din fiecare. Cert este ca in fiecare baiat rau zace si un “ingeras” adormit, la fel cum si in fiecare baiat bun exista o doza de “rautate latenta”, care trebuie insa descoperite. Si valorificate la MAXIM…parerea mea!
Cred ca doamnele sunt in asentimentul meu. Vorba aceea : “all girls love bad boys”!
Vise placute….

Flirtul, intre distractie si aventura


Hmm…granita asta dintre cele doua notiuni este destul de fragila. Un flirt “nevinovat” este ca o gura de oxigen in monotonia si rutina de zi cu zi. Este acel “ceva” care iti condimenteaza viata si face sa para ca toate problemele dispar..macar pentru cateva minute…sau ore..sau… si aici ajungem la panta asta periculoasa pe care putem aluneca atat de usor. Aici intervine dorinta de a afla mai multe despre celalalt, de a-i pune la incercare rabdarea, de a ajunge la raspunsurile pe care speri sa le afli.
Azi mai putin, maine mai mult, incet incet devine o dependenta de a sti ce face celalalt in fiecare minut, de a mai afla si alte raspunsuri la intrebarile pe care le ai. Cu fiecare zi, nevoia de celalalt devine chinuitoare, iar daca rezonezi cu el in aproape tot ceea ce faci sau spui, mai ramane doar un singur pas de facut.
Cred ca flirtul ca distractie alimenteaza egoul personal al fiecaruia. Pentru noi, femeile, este putin asa ..ca din carti : ne simtim privite, dorite, sexy. Asta poate duce la o stare de bine care este uneori ceea ce asteapta fiecare din noi : sa stie ca inca mai este “ in top” si ca poate face fata unei eventuale concurente.
Pentru ei, barbatii, faptul ca o femeie raspunde pozitiv semnalelor lor poate duce la o recunoastere oficiala a faptului ca, inca o data, armele lor sunt imbatabile : o privire bine plasata, insistenta, un compliment atunci cand trebuie ( chiar daca este o minciuna in care nici ei nu cred, la noi mai functioneaza cateodata si cadem usor in plasa) si gata. Calea este deschisa!
Aici intervine partea care mie personal imi place al dracului de tare si i-as servi-o unuia care are impresii de mare cuceritor si care crede ca nu ii scapa nici o femeie : i-as raspunde exact asa cum se asteapta, l-as face sa creada ca m-a dat pe spate si ca mor dupa el si ….cand totul este stabilit, l-as lasa cu ochii in soare! Cum ar fi?? SUBLIM! Si asta doar asa…for fun!
Da..este o tema pe care as vrea sa o dezvolt mai mult! Momentan insa, raman la stadiul acesta! Pana la noi provocari….astept propuneri!